Meteora, salasurile vulturilor, merita o vizita, dar atentie la tinuta

In mijlocul Greciei, pe valea Tesaliei, nu departe de Muntii Pindului, linga oraselul Kalambaka, se afla un ansamblu urias de stinci golase ce se inalta spre cer, cunoscute in toata lumea sub numele de Meteora. Privite de jos, din marginea cimpiei Tesaliei, stincile ca niste lamele ale Meteorei par ca ating cerul. Nicaieri in lume n-am vazut, parca, un asemenea spectacol, un loc fara legende, dar incarcat de crestinism.

Meteora este un adevarat stat in stat, dar paradoxal fara bani, cu acei calugari fara bunuri personale, fara bani de buzunar. Totul e la comun. S-ar putea spune ca la orice minastire. Dar aici, in acest loc izolat si greu accesibil pina nu demult, cu atita stinca in jur, a luat nastere un adevarat stat ascetic, alcatuit inca de la sfirsitul primului mileniu.

S-a desavirsit cu adevarat, dar sub acelasi aspect, de-abia la inceputul secolului al XII-lea.

Pe aceste stinci fara pic de vegetatie, s-a nascut viata monahala inca din secolul al IX-lea. Pe virfurile cel mai greu accesibile, calugarii au construit minastiri de o rara frumusete. In secolul al XV-lea, erau 24 la numar. Acum mai sint vietuite doar sase minastiri, dintre care cinci de calugari si una de maici.

Prima minastire, Sf. Duh, a fost ridicata la asemenea inaltimi de calugarul Barnabas (950-770 d.H.). Un cretan, Andronikos, construieste a doua minastire, denumind-o Schimbarea la Fata. Aceasta biserica este cea mai veche si impunatoare din tot ansamblul Meteorelor, iar fresca interioara, de mare calitate artistica, apartine scolii cretane, ajunse la culme in secolul al XVI-lea. In secolele XVI-XVIII, minastirea numara pina la 300 de monahi si eremiti, fiind o chinovie model. Si in prezent, atit biserica mare, paraclisele, cit si intreaga incinta sint frumos restaurate si bine intretinute. De-abia in anul 1150 s-au ridicat minastirile Stagi si Doupiani, formind un tot unitar. Si nimeni n-a mai cutezat multe milenii sa se mai avinte la asemenea inaltimi. Dragostea fata de oameni, sacrificiul si munca sint principiile ce-i calauzesc pe calugarii care considera ca sint aici mai aproape de cer. Iar din miinile lor ies haine bisericesti ori broderii mestesugite, facute cu har si dragoste pentru frumos. Isi fac singuri luminarile, mirositoare a ceara de albine, stiu sa primeasca turistii, fiindu-le multora exemplu, de cum trebuie sa se faca un asemenea lucru. Intr-un cuvint, stiu sa faca si turism, as spune, cautind legendele sau povestile locale, transmitindu-le oaspetilor de pretutindeni, care se incumeta la asemenea inaltimi, desi acum pe drumul ingust au acces autocarele, pina la un anumit punct. Mai pot fi vizitate mici cladiri bisericesti, schituri, inchisorile calugarilor.

Kalambaka, orasul amplasat la baza stincilor Meteorei si, pe partea stinga a riului Pinios, este un oras cu istorie bogata si numeroase monumente, dintre care cel mai important este Biserica Fecioarei Maria. Biserica este amplasata in nord-estul orasului, in apropierea unei mari stinci numite Agia. Oraselul are pentru vizitatorii care vin sa vada la Meteora (care este la numai 5 km) minunate hoteluri moderne care le ofera tot confortul. Orasul se afla la 285 km de Salonic si la 326 km de Atena.

La Meteora simti nu numai puritatea aerului, ci si o energie pozitiva, ce te incarca spiritual, te face mai bun, mai nobil. Cautind perfectiunea, acesti “meteori”de la Meteora, acesti cutezatori, care se aduna aici ca apele cristaline intr-o albie de riu, canalizindu-le spre ceea ce numim biruinta omenirii prin credinta, ne invata drumul spre intelepciune.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *