Episoadele celelalte:
- Croația partea a I-a;
- Croația partea a III-a;
- Croația partea a IV-a;
- Croația partea a V-a;
- Croația partea a VI-a;
Ajungem la Postojna unde platim biletul de 23 euro/persoana. Ajungem pe la ora 10 si ceva (ora lor – adica 11 ora noastra), ceea ce ne trimite la intrare in “tura” care intra la ora 11. Pe bilet scrie ora la care intra fiecare pentru ca numai un numar limitat de persoane pot intra in acelasi timp, deci ora e scrisa pe bilet. Asteptam cuminti, ne suim in trenulet si plecam. In spate mai pleaca vreo 3-4 trenulete deci cred ca intra 2-300 de persoane odata sa viziteze. Nu avem voie sa facem poze si nici sa filmam, dar asta nu inseamna ca nu se vad destule blitzuri pe peste tot. Dupa vreo 10-15 minute cu trenuletul, suntem lasati la capat unde asteptam sa vina si ceilalti. Exista locuri speciale unde sunt asteptati ghizii: italiana, germana, croata, engleza si franceza. Stam la locul de engleza pana vine ghida. Parcurgem impreuna cu ea partea cea mai frumoasa a pesterii. Tot traseul este pe podete de ciment, antiderapante, deci nu are nimeni nici o problema. Temperatura este scazuta, dar nu asa de scazuta cum ne asteptam, asa ca ni se face cald in destul de scurt timp. In grup sunt si oameni mai in varsta, asa ca vizita se face la pas usor. Ne sunt prezentate pe rand galeriile si locurile “cu insemnatate”. Pestera e intr-adevar deosebita iar ghida stie cum sa descrie. Desi suntem atentionati la un moment dat, destul de timid de altfel ca nu se fac poze in pestera, toata lumea face…asa ca dupa 10 minute de stat in expectativa si desi nu intentionam de nici o culoare sa “incalc regula”, incep si eu sa fac poze…
Turul dureaza cam 50 de minute- o ora si se termina in galeria cea mai inalta din pestera unde se spune ca ecoul dureaza inca 6 secunde dupa prducerea sunetului…fiecare incearca in functie de cum il duc corzile vocale. De aici ne ia trenuletul care ne duce la iesirea din pestera…
Mai sunt si alte pesteri pe drumul spre castel, dar cum nici una nu e la fel de cunoscuta cum e Postojna, nu le aratam vreun interes….ajungem la castel. E ciudat, jumatate intr-o pestera si jumatate in afara. Nu il vizitam, facem doar cateva poze si o luam pe drum inapoi inspre Croatia.
va urma
One comment